Descoperiri şi exploratori faţă în faţă cu istoria religiilor

Atunci când vorbim de Renaştere nu putem neglija descoperirile geografice. Aceste momente istorice trec dincolo de aspectul lor geografic deoarece se cuvine menţionat impactul cultural dintre cele două lumi. Lumea Nouă s-a trezit dintr-o dată cu o intruziune semnificativă la nivelul concepţiilor. O abordare nouă a literaturii navigatorilor se impune atunci când se doreşte evidenţierea aspectele mai puţin savante ale istoriei relaţiilor dintre europeni (spanioli, portughezi, englezi sau francezi) şi populaţiile native „descoperite”.

Trebuie scoase din sertar acele lucrări prăfuite editate începând din secolul al XIX-lea deoarece ele ascund încă o serie importantă de date pentru istoria religiilor.

Fenomenul religios are în aceste lucrări mai multe paliere care trebuie luate în considerare: a). sunt primele informaţii pe care le deţinem despre popoarele descoperite; b). atitudinea faţă de religiile nativilor, după cum şi atitudinea nativilor despre europeni; c). atitudinea comparativă dintre religii; d). impactul creştinării nativilor, alături de multe alte consecinţe.

La o sumară trecere în revistă putem identifica că descoperitorul Americii Cristofor Columb, de exemplu, menţiona că indigenii i-au privit pe spanioli ca oameni care au venit din cer; marele descoperitor de ţinuturi îndepărtate spunea despre indigeni că dacă ar fi avut posibilitatea de a-i converti, atunci toţi ar fi ajuns creştini deoarece ei repetau toate gesturile spaniolilor. Impedimentul lui Columb era că localnicii erau „idolatri”[1].

Walter Raleigh atunci când relatează despre nativii Guyanei reia ceea ce s-a spus înaintea lui privitor la credinţele religioase; mult mai incisiv este atunci când punctează mascarea cruzimilor făcute de spanioli după propaganda religioasă a evanghelizării[2].

Richard Hawkins povestea că nativii ştiau că se schimbă vremea deoarece aveau legături cu prinţul întunericului (Diavolul); nativii mai făceau şi alte vrăjitorii învăţate de la acelaşi prinţ, care de altfel i-ar fi posedat, de aceea ei făceau ce dorea acesta[3].

Dacă citim relatarea lui William Strachey despre colonia Virginia regăsim în capitolul VII observăm că imaginea care reiese este una de demonizare a credinţelor religioase ale nativilor[4]. Interesant este că această carte are o dedicaţie pentru Francis Bacon.

Samuel Champlain în călătoria sa în Indiile de Vest şi Mexic face o descriere superficială a credinţelor religioase ale nativilor, iar acest lucru scoate în evidenţă lipsa de curiozitate pentru cunoaşterea celuilalt. Dar bineînţeles nu uită să amintească că spaniolii sau folosit de Inchiziţie pentru a-i creştina[5].

Amintind toate aceste nume mari ale istoriei navigaţiei nu deviem sensul principal al relatărilor lor atunci când le urmărim opinia pe care au evidenţiat-o asupra credinţelor religioase ale nativilor. Trebuie să înţelegem complexitatea lumii din care ei înşişi veneau. Inevitabil, ei nu erau antropologi şi aşa să-i privească pe sălbatici ca fiind un obiect de studiu. Fără nici o îndoială scopul călătoriilor lor era descoperirea de teritorii şi anexarea lor imperiilor din care făceau parte. O cunoaştere a locuitorilor nu era menirea acestor navigatori, deoarece ei deschideau o serie de drumuri care au dus până la urmă la studiul acestor civilizaţii necunoscute.

Important în acest caz este momentul princeps al întâlnirii, este unic în colectarea de date, iar din această cauză are o valoare culturală specială. Chiar dacă prin cuvintele lor nu ne prezintă detalii, în sens antropologic, avem la îndemână o sursă de autenticitate. Privite astfel, relatările navigatorilor, prezintă lumea europeană pusă după mult timp din nou la schimbarea de mentalitate. Iar acest lucru va avea nevoie de timp.

---

[1] Select Letters of Christopher Columbus, with other Original Documents, relating to his Four Voyages to the New World. Translated and edited by R. H. Major, Esq., of the British Museum (London: Printed for the Hakluyt Society, 1847. Seria I, nr. 2), 63. Detalii importante mai putem găsi într-un număr mare de lucrări de gen. În acest sens se mai poate vedea şi Divers Voyages touching the Discovery of America and the Islands adjacent. Collected and published by Richard Hakluyt, Prebendary of Bristol, in the Year 1582. Edited, with Notes and an Introduction, by John Winter Jones of the British Museum ( London: Printed for the Hakluyt Society, 1850 [1849], Ser. I, nr. 7).

[2] The Discovery of the Large, Rich, and Beautiful Empire of Guyana, with a Relation of the Great and Golden City of Manoa (which the Spaniards call El Dorado), etc. Performed in the Year 1595, by Sir W. Ralegh, Knt., Captain of Her Majesty’s Guard, Lord Warden of the Stanneries, and Her Majesty’s Lieutenant-General of the County of Cornwall. Reprinted from the Edition of 1596, with some Unpublished Documents relative to that Country. Edited, with Copious Explanatory Notes and a Biographical Memoir, by Sir Robert H. Schomburgk, Ph.D (…) etc (London: Printed for the Hakluyt Society, 1849 [1848]). Ser. I, nr. 3.

[3] The Observations of Sir Richard Hawkins, Knt., in his Voyage into the South Sea in the Year 1593. Reprinted from the Edition of 1622. Edited by C.R. Drinkwater Bethune, Captain R. N. (London: Printed for the Hakluyt Society, 1847, Ser. I., nr. 1), 123.

[4] The Historie of Travaile into Virginia Britannia; expressing the Cosmographie and Commodities of the Country, together with the Manners and Customes of the People. Gathered and observed as well by those who went first thither as collected by William Strachey, Gent., the first Secretary of the Colony. Now First Edited, from the Original Manuscript, in the British Museum (London: Printed for the Hakluyt Society, 1849, Ser. I, nr. 6).

[5] Narrative of the Voyage to the West Indies and Mexico in the years 1599-1602, with Maps and Illustrations. By Samuel Champlain. Translated from the Original and Unpublished Manuscris, with a Biographical Notice and Notes, by Alice Wilmere. Edited by Norton Shaw (London: Printed for the Hakluyt Society, 1859 [1858], Ser. I, nr. 23) 38.